Guest

Idei cu gust de ........TAURINA

193 posts in this topic

eu nu... Have fun !!!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Uitati,mai baieti, acesta a fost motivul pentru care am lipsit. Micuta este nepotica mea  :D :D :D

post-1849-12877871434891_thumb.jpg

post-1849-12877871439688_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

De data asta vin cu o propunere ....mult mai "light" ...... haideti la IMAX sa vedem AVATAR  ;) ... este un film pe care trebuie sa il vad ..... iar daca cititi AICI o sa va dati seama ca trebuie maca 1 data sa incercam IMAX-ul ......deci ?....ne bagam ?......sambata sau duminica ?

din cate am citit biletul nu este mai mult de 40 lei ..... deci mult mai rezonabil decat pizza la scoica  ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Si pe mine ma bate un gand.Asteptam mai multe detalii.

Share this post


Link to post
Share on other sites

avand in vedere conditiile meteo e ok sa mergem la imax  ;)

Pai nu ziceai tu ca faci 4 ore pana la sibiu :D :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa fiti voi sanatosi cu IMAX-ul :)

Nu mai sunt bilete la Avatar IMAX pana joia viitoare! (decat Miercuri si Joi la ora 12:30 ziua).

M-am interesat special, incat si eu vreau sa vad acest film neaparat!

Share this post


Link to post
Share on other sites

nici la ...superpret, in fata intrarii ? :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Astazi am iesit la o partida de bowling...dupa 3 ore de efort asiduu eu deja simt febra musculara ;D

Am redenumit pozele ca sa stiti la cine va uitati  :D

post-541-12877871715268_thumb.jpg

post-541-12877871716804_thumb.jpg

post-541-12877871718187_thumb.jpg

post-541-12877871719723_thumb.jpg

post-541-12877871720741_thumb.jpg

Share this post


Link to post
Share on other sites

Domnule Danyx, nici o idee stralucita in ultimul timp??

Se vede ca ati ramas fara muza(a se intelege Red-Bull, ca eu n-am disparut din peisaj  ;);D ;D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Tre sa imi gasesc timp sa ma interesez de nationala si dupaia de propriul concediu ....., parca ...ti-am propus ceva dar tu ai luat calea mumiilor .... ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Fiecare cu pasiunile lui, nu?

Pai si asta inseamna ca pana in septembrie nu mai auzim nici o idee geniala din partea ta de o iesire pe undeva???

Share this post


Link to post
Share on other sites

categoric ......vom mai auzi multe refuzuri din partea lu' matale .....fi fara grija  ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mersi,mersi, m-ai linistit :D Sa te prezinti cu un Red-Bull diseara ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

adica ..... sa il pupi pe al meu ?  :smile:

ma mai gandesc ..... desi gaura de la a ta ar fi mai dulce .... ;D

gaura cutiei pt ceilalti care nu ne cunosc  ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

De pupat,nu...doar il gust, iar in privinta gaurii cutiutei Red-Bull de la mine(te rog fa toate precizarile de rigoare)...mai pune-ti pofta-n cui  ;)

Share this post


Link to post
Share on other sites

ia treceti voi pe messanger, ca incepeti s-o aburiti  :D

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am vrut sa postez la "nationala 2010" dar gandindu-ma ca vor fi unii care vor replica stricand "vraja" care se creaza dupa ce citesti ....prefer aici .  ;)

"Dupa o vacanta foarte reusita in Bulgaria, am trecut pe la parinti sa lasam copilul (vacanta ce avea sa urmeze nu l-ar fi interesat, data fiind varsta:)) si am plecat la colindat prin tara, tintind Maramuresul! Sunt ani buni de cand am planuit un astfel de maraton, dar…nu a fost sa fie pana acum.

Pornim la drum cu noaptea in cap si poposim pentru cateva zeci de minute in Sighisoara. Frumoasa cum o stiti…numai ca la aceasta data este in mare renovare asa ca …ne-am strecurat printre mormane de materiale de constructie pentru a reexplora frumusetile locului…frumos, dar cu ajutorul celor in drept ar putea fi superb acest loc de poveste!!!

Mergem mai departe, trecem in revista Targu Mures – curat, cu oameni zambitori si relaxati – traversam Bistrita si incercam sa oprim pentru a manca…nu a fost cea mai buna alegere: intram, vine o dra si ne intreaba ce dorim…spunem politicos buna ziua, nu ni se raspunde…cerem meniul…oferta diversa, dar cand incepem sa intrebam de ciorbe…lista se reducea drastic, asa ca…de acum fiind in Ardeal si intampinati fiind de servicii ca la Bucuresti…o zbughim la fuga in masina.

Mergem mai departe, tragand cu ochiul in stanga si in dreapta la o cazare…si uita-ne ajunsi la Sighetul Marmatiei fara sa gasim nimic. Imi aduc aminte ca citisem despre o pensiune aici pe site asa ca ne indreptam catre acolo: suntem intampinati cu zambetul pe buze de fiica proprietarlor pensiunii Ileana Theodora Teleptean. Zic eu o pensiune care ii poate satisface si pe cei pretentiosi. Am stat aici 3 nopti, fiecare zi avand un traseu bine pus la punct cu ajutorul gazdei.

IN PRIMA ZI am mers la Muzeul Satului Maramuresean din Vadul Izei: frumos, mai ales ca dispune un relief adecvat, apoi Muzeul Memorial din Sighetu Marmatiei: IMPRESIONANT, am plecat cu greu dupa 3 ore. â€Muzeul Memorial nu este doar un muzeu in sensul comun al cuvantului, in care se pun diferite obiecte pentru a fi vazute, ci este el insusi o scoala, creata cu scopul de a reda generatiilor viitoare adevarurile traite de generatiile anterioare, de tatii si bunicii elevilor participanti†dupa cu spunea Ana Blandiana in 2005. Am trecut si pe la Casa Memoriala Elie Wiesel: interesant, mai ales ca treceam pragul unui detinator al Premiului Nobel pentru Pace in anul 1986.

Cu ochii holbati la ceas pe al carui cadran “limbile†se alegau fara mila, ne indreptam spre Manastirea Peri: nu s-au inventat cuvintele care sa descrie aceasta frumusete ale carei baze s-au pus in anii 1400…ramai fara grai: inalta de 78 de metri, mai inalta decat Statuia Libertatii din New York. Dam fuga la Sapanta, radam in hohote printre morminte:) …stiu, suna grotesc, dar asta face toata lumea odata ajunsa aici:). Si pentru ca mai aveam ceva timp la dispozitie pornim spre Tara Oasului. Prima destinatie: Certeze: nu am avut ce vedea (case noi, dar sa-mi fie cu iertare, gasesc mii la doar cativa km de Bucuresti in orice directie o apuc) si mergem spre Muzeul Satului Osenesc: ups: este 17.15, iar portarul ne zambeste si ne spune ca programul s-a terminat, sa revenim zilnic intre 9-17. Suuuuuper, ne pricepem sa facem turism!!! In plin sezon, intr-o zona care nu ofera f multe, ti se inchide usa in nas la ora 17 sau poate chiar mai devreme, poate la 17 deja tb sa iesi. Ma rog, ne intoarcem si in drum spre gazda noastra ne oprim la un mic pescuit pe malul Tisei. Luam lanseta din portbagaj (cum ar putea lipsi din masina unui pescar inrait?), socializam repede cu doi pescari, primim trei viermusi si gata momeala aruncata. Nu asteptam mai mult de 5 minute si gata prada: un mic pestisor deja cazuse in capcana noastra. Terminam cu pescuitul si cu fotografiatul ucrainienilor de pe maulul celalalt, ne salutam noii prieteni si plecam spre Vadul Izei.

A DOUA ZI traseul avea sa fie de vis: Cascada Cailor (cu telescaunul din Borsa Statiune): natura nu ne-a dezamagit cu aceasta minune. Nu pot trece mai departe fara sa va impartasesc “caldura†cu (virgula) care am fost intampinati: ne dam jos besmetici din masina, incercand sa ne dumirim de unde luam telescaunul…o dna striga (la propriu la noi) : “vreti sa urcati??? †Noi daaa!! in cor, ca la scoala. “Pai atunci grabiti-va, altfel se opreste telescaunul si trebuie sa asteptati sa se stranga 20 persoane si aveti grija ca functioneaza pana la 16â€â€¦ajungem sus, iar la intoarcere mai luam o tura si de la colegu’: “haideti mai repede!!! †Iar??? Ma uit in spate sa vad cati turisti asteapta…pe o raza care am putut eu sa o acopr dintr-o privire…nimic, dar ne grabim docili si dusi la vale am fost!

Mergem mai departe, avand ca destinatie Monumentul Martirilor de la Moisei: mare dezamagire cum este parasit…tot o lectie de turism marca inregistrata sa fie si asta? Nu ma pot abtine sa nu ma gandesc cum grecii ne iau banii pentru orice bucata de piatra care are peste 10 ani. Ajungem la Sacel, la Fabrica de Ceramica (este un atelier de familie) : ascunsa fff bine printre stradutele satului, dar noi am fost incantati sa gasim un tanar care ne-a explicat pe indelete cum sta treaba cu olaritul si ne-a aratat bijuteria lui: un cuptor de peste 500 de ani.

Ne aruncam in masina si plecam mai departe: Manastirea Dragomiresti: frumoasa, a meritat micul urcus, si apoi mergem la Muzeul Tarancii Romance. Cand colo, ce sa vezi?: poarta inchisa. Nu se poate, mi-am zis, asa ca vad un satean si dau fuga sa il intreb cum putem face sa trecem si noi pragul muzeului. Sunt indrumata spre casa muzeografei sau gazdoaiei (ca se ma exprim ca la fata locului): pe straduta din dreapta muzeului, a doua casa pe partea dreapta. Aici aveam sa traim cea mai frumoasa experienta a excursiei: o doamna trecuta de 50 de ani care ne-a prezentat si cel mai mic cotlon al casei intr-un superb grai maramuresan. Pe langa spumoasa prezentare ne explica cum se intelege cu strainii in toate limbile pamantului…dar gandul imi zboara repede ca numai noi romanii putem sa ne bucuram de farmecul povestii…translatorul nu face decat sa strice toata vraja…Doamne, ore la dispozitie sa fi avut pentru cate avea de povestit tanti Maria.

Mai departe: Ieud: Biserica din deal din secolul al XVII: foarte frumoasa, cu pictura pe lemn si panza si Muzeul Etnografic Ieud: frumos, dar ce farmec sa mai aiba dupa experienta anterioara?!?

Si incet, incet, iata-ne ajunsi la Botiza, mergem la Manastirea Botiza: gasim o maicuta care se ruga si ne alaturam si noi pentru cateva clipe de linistire sufleteasca. Hoinarind pe ulite, ne vine ideea de a pleca si noi cu un souvenir specific zonei: lasam geamul si punem intrebarea: gasim si noi ceva horinca? Omul incantat ne spune ca am intalnim maramureseanul potrivit si il urmam acasa. Cum as putea oare sa va transmit caldura acestei gazdoaie? Scoate repede o sticla pentru degustare si umple paharele…degeaba ripostram, ca nu bem, ca ne grabim…nu a fost sa fie pana unii dintre noi nu am dat pe gat cate un paharel…si cat ne-am uitam prin curte, gata paharelele pline…de acum suntem deja depasiti de situatie, asa ca refuzam politicos, iar gazda noastra se minuneaza instant: “NOO, ce oameni! Nu vreti sa beti…†Il convingem sa ne dea si o bucata de slana din rezerva proprie si dam sa ne urcam in masina…Dar aventura continua: ne invita sa vizitam Baile Sulfuroase, in imediata apropiere a casei. Dezolant: alta mina de aur absolut abandonata, ufff…

Stand la povesti, au mai venit cativa sateni sa ne mai povesteasca de’ale locului…Vad doi batranei venind de la munca cu caruta: scot repede aparatul foto. Badia cand ma vede, isi i-a repede femeia de dupa umeri si spune: “FOTO, FOTOâ€, ii zambesc si ii multumesc. Cand ma aude zambeste si imi spune: “am crezut ca sunt niscavai strainiâ€. Acesta este taranul roman: dupa o zi de cosit sau intors de fan, batut de arsita, iti poate zambi stregareste!! Si acum regret ca vacanta noastra nu a inclus cateva zile in Botiza, dar sunt sigura ca nu va trece mult si ma voi intoarce pentru a asculta povestile acelor oameni minunati.

Cat de repede au trecut orele, asa ca ne indreptam grabiti spre Manastirea Barsana: reinfiintata in anul 1993, este un loc fermecator, ne-ar fi trebui vreo doua ore…

Dupa aceste doua zile de trecut pragul diverselor obiective turistice, nu pot sa nu va intreb: unde in lume ati mai intalnit muzee a caror intrare sa coste pe alocuri mai putin de 50 de centi (2 lei), sau maxim 1,5 euro (6 lei)??? No comment!

A TREIA ZI am plecat in aventura numita Mocanita: inedita calatoria cu locomotiva cu aburi in inima padurii. Nu au contat nici banchetele din lemn si nici frigul care l-am indurat dimineata, peisajul care ti-l ofera aceasta calatorie merita! Noua ne-a placut foarte mult, dar au fost si calatori care au tot socotit si numarat minutele…la popasul de o ora de la destinatie au pus o super intrebare: ce facem aici o ora in pustietatea asta…eu as zice sa le faca un mall acolo sa nu se plictiseasca astfel de turisti!! Daca mai pui ca pe tot traseul toate hartiile care nu le-au trebuit le-au facut sa zboare prin padure…aveti tabloul complet. M-am uitat in gara sa le vad masina pentru a afla de unde erau, replica sotului a venit imediat: de unde altundeva crezi ca puteau fi fitele astea? Yap, ne erau consateni “de bucurestiâ€.

Pentru a ne incarca bateriile mergem in Borsa la Restaurant Perla Maramuresului unde aveam “indicatii pretioase†ca o sa mancam cele mai bune ciuperci din zona si asa fuse: hribi cu pui sau hribi su smantana. Ca sa diversificam, degustam si mamaliguta cu branza si jumari. Totul o nebunie!!!  "

Share this post


Link to post
Share on other sites

Sa inteleg ca ai fost prin zona si n-ai dat un telefon...... :(

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!


Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.


Sign In Now