Cel mai inteligent om din lume a refuzat un premiu de un milion de dolari

[iulirx 614]

@ muadDib

si tie si mie si tuturor ne este imposibil sa judecam geniile. nu avem suficienta inteligenta sa-i cintarim. dar multi dintre noi ii judecam. poate ca asta e si motivul pentru care ne trateaza cu curul.

p.s. altruismul lui e evident : a facut publice rezultatele muncii lui.

      cei 1 mil de dolari au fost doar refuzati ,nu distrusi. pot fi donati de cei care i-au oferit, nu ?

judecata ta e superficiala pina si pentru mine, dar  pentru ei ?

[parola 64]

@muadDib "Bun, nu avea ce face cu banii, ok. Nici nu vroia sa ii doneze, iar ok, alegerea lui. Dar cu ce a contribuit pana acum la bagajul de cunostinte al umanitatii? "

  Nici nu ai inteles ce a rezolvat omul si il si judeci. Pentru astronomi s-a raspuns la N intrebari prin solutia data de el. Parerea mea ca nu ar trebui sa judeci ceva ce nu intelegi. E simplu sa-i spui "dobitoc" dar e complicat sa-l intelegi. Milionul de Euro era oferit ca si premiu nu pentru ca ecuatia era complicata, ci pentru ca solutia raspundea la o multime de intrebari necesare urmatorului pas in astronomie.... Intr-adevar mare "dobitoc".... Mi-as dori sa fie toti la fel de "dobitoci".

[parola 64]

@LeChuck, despre ce "abstractie" vorbesti aici? Faptul ca tu traiesti pe un sferoid si ai senzatia ca de la A la B parcurgi o dreapta e datorita faptului ca nu percepi realitatea fizica si nu se datoreaza nici unei filosofii. In realitate parcurgi ace de cerc daca distanta dinte A si B este suficent de mare. Daca vezi o sfera enorma de la 13,4 miliarde de ani lumina o sa-i spui ca e "doar un punct"? Daca locuiesti pe ea o sa spui ca e "plat"?  Eu nu prea inteleg ce legatura are matematica cu "filosofia".

[parola 64]

"Daca s-ar fi nascut cu o singura mana sau un singur ochi, ar fi urlat la Dumnezeu ca de ce il asupreste. "

Stephan K. este handicapat fizic dar nu s-a plans niciodata ca Dumnezeu il asupreste, ba din contra! Conform teoriei tale ar fi trebuit sa spuna ca e inteligent dar e asuprit? Nu orice parpandeles de rand intelege geniile, deci daca noi nu intelegem, nu inseamna ca nu exista!

[iulirx 614]

@LeChuck

ai umplut-o de singe ! si io mai spun timpenii ( parola stie si ma urmareste ! ) , dar tu vrei sa ma depasesti....

[SMD 3]

Ce ar spune saracul rus daca ar citi ce se scrie aici?

[iulirx 614]

Ce ar spune saracul rus daca ar citi ce se scrie aici?

bleah !

[KPAX 5]

bleah !

БлÑдь

[muadDib 37]

Nu stiu de ce ati inteles ca vorbesc doar de milionul ala refuzat. Chiar am zis ca ala nu conteaza.

Eu vorbesc de faptul ca s-a inchis intr-o maghernita, si nu are nici un fel de ambitii, personale sau de alt fel.

Si, parola, imi pare bine ca ai adus vorba de Stephen Hawkins (probabil ca la el te refereai, ca nu cunosc nici un Stephan K. care sa merite sa fie mentionat in contextul discutiei; probabil stii tu vreunul, ca de fiecare data imi spui ca nu stiu sa nu inteleg asa de multe ca tine), pentru ca el este EXACT CE NU ESTE rusul asta!

In pofida tuturor greutatilor - si sunt imense, insurmontabile pentru oricare dintre noi - SH se incapataneaza sa ajute omenirea asta sa faca pasi mari inainte.

Rusul ce face? Probabil ca deja regreta ca a rezolvat acea problema si ca, datorita ei, a primit o atentie pe care nu si-o dorea.

Asta este teoria mea, nu ce ai inteles tu.

Daca ai primit genialitate prin forta divina sau prin imprejurare aleatoare de factori, nu ai dreptul sa o bagatelizezi. Trebuie sa o folosesti. Ceea ce profesorul Hawkins face, cu fiecare fibra care a mai ramas din el. Si ceea ce sper ca macar de acum incolo sa faca si rusul. Dar, la cum a trait 44 de ani, slabe sperante.

[parola 64]

Erata:.... De Hawkins era vorba.

  Nu are importanta ce am inteles eu ca oricum nu se schimba cu nimic situatia.

  In privinta ultimului alineat eu vad problema dintr-un punct diferit. Dreptul unui individ este personal si nu colectiv. Majoritatea asteapta de la genii sa rezolve problemele lor. Cred ca natura si-a facut datoria de compensare si poate si din cauza asta mai toate geniile sufera de o forma sau alta de autism. (Vezi si exemplul celui care calculeaza tot felul de calcule complexe doar mintal)

[iulirx 614]

muaddib,in continuare judeci ceea ce nu poti judeca !

nu poti intelege ca NU ESTI CAPABIL sa judeci geniile ??

poti avea pareri. doar atit !

nu conteaza parerile tale. vrei sa ne demonsterzi ceva ? deja ma plictisesti !!!!

si io sint prost, insa recunosc lucrul asta. tu ce vrei: sa judeci un om care face cit 10 miliarde de oameni ?

[LeChuck 157]

citat:

"Se ÅŸtie că primul filosof elin cunoscut ca atare a fost Thales din Milet (640-558.î.e.n.) El nu a căpătat această titulatură doar întrucât a fost un fel de „homo universalis†al epocii sale, având cunoÅŸtinÅ£e în aproape toate ramurile gândirii. (Datorită înÅ£elepciunii ÅŸi universalităÅ£ii cunoaÅŸterilor sale fiind inclus ÅŸi în lista celor ÅŸapte înÅ£elepÅ£i ai lumi antice, alături de: Solon, Periandros, Cleobulos, Chilon, Bias ÅŸi Pittacos). El a fost filosof întrucât a fost primul care a delimitat domeniul distinct al philosophiei, dându-i un fel de primă definiÅ£ie:â€BărbaÅ£ii iubitori de înÅ£elepciune se informează asupra unei sumedenii de lucruri, dar pentru a trece mai departe, la aflarea naturii lucrurilor.â€

Printre această „sumedenie de lucruri†de care a fost interesat (ÅŸi dintre care enumerăm astronomia, morala, arhitectura, economia, politica) se afla, în plan principal, ÅŸi matematica. Ca geometru, el a fost primul care a înscris un triunghi dreptunghic într-un cerc, ÅŸi primul care a ÅŸtiut că unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt egale. De fapt, se cunosc 5 teoreme ale lui Thales, cu o valabilitate atemporală.

1. un cerc este împărÅ£it în două părÅ£i egale de diametru

2. unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale

3. unghiurile opuse la vârf sunt egale

4. un triunghi este determinat dacă sunt date o latură ÅŸi unghiurile adiacente ei

5. unghiul înscris într-un semicerc este unghi drept.

El a fost cel care a introdus geometria în Grecia, după ce a studiat-o în timpul călătoriilor sale iniÅ£iatice în Egipt.

Thales a fost initiat in Egipt in matematica, geometrie si astronomie. El a prevazut regelui Cresus o eclipsa de soare pe care o calculase, era in masura sa fixeze sisteme egiptene de masurat, sa calculeze inaltimea piramidelor ,sa puna la punct mijloace pentru indiguirea riului Haly, si sa determine cu exactitate anul de 365 de zile.

Pentru informare, ÅŸi oarecum sistematizat, iată ÅŸi multitudinea ÅŸi valoarea preocupărilor sale din afara ariei matematicii:

Ca astronom, s-a ocupat cu prezicerea eclipselor de soare şi cu fixarea solstiţiilor.

Ca inginer, a abătut apele râului Kalys (Haly), astfel încât să curgă ÅŸi prin stânga, ÅŸi prin dreapta armatei, întorcându-se apoi în vechea lui albie.

Ca moralist, se cunosc două răspunsuri ale sale la două la fel de importante întrebări: „ce este greu†, răspuns: „a se cunoaÅŸte pe sineâ€; „ce este uÅŸor?â€, răspuns: „a da sfaturi altoraâ€.

ÃŽn domeniul economiei, Digenes Laertios relatează o întâmplare care i-a consfinÅ£it calităÅ£ile în acest domeniu. Se spune că, întrucât oamenii îi minimalizau calitatea de filosof văzându-l sărac, el a făcut o demonstraÅ£ie în acest sens. Observând prin calcule astrologice că anul următor va fi o recoltă abundentă de măsline, el a închiriat toate presele de ulei din Milet ÅŸi Chios încă din timpul iernii. Când a sosit momentul recoltei, el le-a subânchiriat în condiÅ£iile dorite de el, strângând o mare avere. Astfel, el a demonstrat că un filosof (ÅŸi un matematician) se poate îmbogăÅ£i dacă doreÅŸte, ÅŸi dacă îl interesează acest lucru, dar nu acesta este scopul său primordial.

De asemenea, era ÅŸi un priceput consilier în probleme politice, după cum relatează acelaÅŸi Diogene Laertios.

După cum am spus, Thales a fost interesat de toate aceste domenii, dar mai presus de aceasta, el a căutat să identifice principiul, sau fiinÅ£a lumii. După el, acest principiu era apa . După el, „toate se nasc din apă, ÅŸi se întorc în apă.â€

. Sa luam, mai intii, literal, aceste afirmatii. “Apa este principiul fundamental al tuturor lucrurilor, din care s-au format toate …; … s-au format continuu si in care toate se reintorc. Transformarea lucrurilor rezulta din comprimare si diluare. “ Sa presupunem ca Thales nu se referea la apa terestra, ci la spatiu. Ceea ce rezulta, daca inlocuim cuvintul “apa“ prin “spatiu“ este extrem de incitant:

“Spatiul este principiul fundamental al tuturor lucrurilor, din care au aparut toate, s-au creat continuu si in care toate se reintorc. Transformarea lucrurilor rezulta din comprimarea si diluarea spatiului.

( Citat din “Puterea vindecatoare a piramidelor“ , Manfred Dimde )

Un continuator al ideilor thalesiene (ÅŸi el membru al ÅŸcolii milesiene) a fost Anaximandru (610 î.e.n.- 546 î.e.n). El face un pas înainte pe tărâmul abstractizării (sau al codificării simbolice, despre care voi vorbi mai jos), instituind drept principiu universal apeiron-ul – o sinteză a celor patru elemente originare: apă, aer, foc, pământ. ÃŽn traducere, acest termen ar însemna nelimitatul, sau infinitul. El este ÅŸi cel care introduce termenul de principiu.

Ca ÅŸi maestrul său, el a fost preocupat de mai multe domenii ale gândirii.

ÃŽn astronomie, el a fost interesat de calcularea distanÅ£elor, mărimilor ÅŸi traiectoriei aÅŸtrilor. Deasemenea, el a inventat primul ceas solar, ÅŸi un model al universului, cu pământul în centru (geocentrist) - destinat, în principal, navigaÅ£iei. ÃŽn concepÅ£ia sa, pământul avea nevoie de un suport. Dar, el credea ÅŸi în existenÅ£a unei multitudini de lumi asemănătoare pământului, ÅŸi ceruri.

Profesor al lui Anaximene ÅŸi Pitagora, Anaximandru a fost el-însuÅŸi un filosof complet, ÅŸi un â€om universalâ€.

Alte domenii de care s-a preocupat au mai fost: geografia (Eratostene l-a numit întemeietorul geografiei ÅŸtiinÅ£ifice) ÅŸi ÅŸtiinÅ£ele naturii – elaborând chiar o teorie asupra apariÅ£iei fiinÅ£elor vii ÅŸi a omului, asemănătoare evoluÅ£ionismului. (ÃŽnsă, această teorie nu era chiar evoluÅ£ionism.)

Anaximene (585-525 î.e.n), continuator ÅŸi elev al lui Anaximandru, a identificat principiul universal în aer. El vorbeÅŸte despre miÅŸcarea aerului, prin a cărei comprimare ÅŸi rarefiere s-ar fi format totul, inclusiv corpurile cereÅŸti. Åži acest aer al lui Anaximene ne duce cu gândul la eterul cosmic, ÅŸi la teoriile moderne ale expansiunii ÅŸi compresiunii universului!

El a reconfirmat ideea filosofică conform căreia nimic nu se naÅŸte din nimic. Åži a forumulat, deasemenea, ideea saltului calitativ apărut ca urmare a acumulărilor cantitative. El a fost ÅŸi primul om de ÅŸtiinÅ£ă care a descoperit că luna nu are lumină proprie, ci o reflectă pe cea a soarelui. A mai descoperit ÅŸi explicaÅ£ia fizică a formării curcubeului.

E posibil ca acei filosofi din vechime, dintre care primul atestat cronologic, ÅŸi printre primii ca importanÅ£ă, ar fi Thales, să fi avut despre cunoaÅŸterea lumii noastre, ÅŸi chiar a universului, cunoÅŸtinÅ£e la fel de avansate ca ÅŸi noi, modernii. Sau, poate chiar mai mult! Dar, o piedică în calea înÅ£elegerii noastre ar fi, pe de o parte, limbajul metaforic, ÅŸi pe de alta, neconcordanÅ£a reprezentărilor noastre de tip logic cu reprezentările antice simbolice. Lucrurile se petrec oarecum similar perceperii actuale a cercurilor din lanuri doar drept forme geometrice, atunci când ele ascund, de fapt, un simbolism profund – cu referire la simbolurile subconÅŸtientului universal – după opiniile unor psihologi.

AcelaÅŸi lucru se petrece ÅŸi vis-a-vis de numere, ÅŸi de orice alta stiintă zisă exactă. Anticii credeau ca a reflecta asupra Numarului inseamna a reflecta asupra a “ceea ce este“ . ÃŽn antichitate, numerele nu reprezentau doar “entitati matematiceâ€, ci mult mai mult – un fel de “principiu al tuturor lucrurilorâ€, cu aplicaÅ£ii in toate domeniile, inclusiv al spiritului, al destinului nostru, ÅŸi al metafizicii. Cel puÅ£in, după Pitagora, un alt mare filosof ÅŸi matematician!"

eu nu cred ca vb. prostii. si nici thales nu a avut nevoie de pre multi bani. banii nu sunt scopul. este doar o mentalitate prosta care castiga din ce in ce mai mult teren in romania.

[iulirx 614]

ia-te de mina cu muaddib si faceti-va un club al oamenilor inteligenti !

noi, astia mai incultiiiii , va vom privi cum cresteti!

nu ma faceti sa va arat cit de prosti sinteti !

scuze pentru limbaj, insa nu suport oameni ca astia !

[LeChuck 157]

merci frumos pt. compliment. insa ceea ce scrie sus nu imi apartine, la fel de putin ca si urmatoarele randuri:

Pitagora si Versurile de Aur

Acest mare filosof al lumii antice, cunoscut în timpurile noastre mai mult pentru realizările sale matematice, a fost un spirit profund ÅŸi dedicat căutării adevărului despre om ÅŸi Univers. De fapt, el nu a fost doar un filosof, ci ÅŸi un iniÅ£iat al lumii sale, ÅŸcoala înfiinÅ£ată de el având toate caracteristicile unei ÅŸcoli iniÅ£iatice.

Născut în 580 î.Hr. în insula Samos din Grecia, în timpul domniei tiranului Polycrate, a fost fiul unui bogat negustor de inele, ÅŸi al unei femei numită Partenisa. ÃŽncă dinainte de naÅŸterea sa, oracolul le prezisese părinÅ£ilor "un copil care va aduce bunăstare tuturor oamenilor, în toate timpurile." El s-a dezvoltat armonios, fiind blând, drept ÅŸi înÅ£elept. A studiat la Samos filosofie ÅŸi principiile fizicii cu profesori vestiÅ£i (Thales, Anaximandru, Hermodamas), însă nu era mulÅ£umit. SimÅ£ea că trebuia să existe o cunoaÅŸtere mai completă. La opsprezece ani, părăsi Samosul pentru Egipt, având o scrisoare de recomandare a regelui Samosului către faraonul Amasis.

ÃŽn templele egiptene, parcurse toate treptele iniÅ£ierii, trecând acele probe deosebit de dificile despre care au rămas doar descrieri vagi, ajungând la cel mai înalt grad preoÅ£esc. Acum, el cunoÅŸtea ÅŸtiinÅ£a numerelor ÅŸi arta voinÅ£ei. Ar fi putut rămâne acolo, bucurându-se de toată cinstea, dar soarta hotărâse altfel. Egiptul a fost invadat de perÅŸi ÅŸi cucerit, faraonul ucis, iar pe tron s-a urcat persanul Cambyse. Pitagora a fost trimis la Babilon, împreună cu alÅ£i sacerdoÅ£i. Acolo, el a avut ocazia să înveÅ£e ÅŸi despre alte doctrine: cea zoroastriană, ÅŸi cea ebraică a iudeilor prizonieri în Babilon ca ÅŸi el. Acum, el deja cunoÅŸtea despre viaÅ£ă ÅŸi univers mai multe decât orice om al timpului său. ÃŽnÅ£elesese că toate religiile erau "feÅ£e" ale aceluiaÅŸi adevăr, "croite" pe măsura fiecărui popor ÅŸi stări sociale.

După 12 ani de captivitate în Babilon, reuÅŸi să se întoarcă în Samos prin intervenÅ£ia la rege a unui medic, compatriot al său. Când a păÅŸit din nou pe pământul patriei, nu o mai văzuse de 34 ani.

ÃŽn următorii ani, el cutreieră toată Grecia: vizită sanctuarul lui Jupiter, asistă la jocurile olimpice, apoi merse la Delfi, unde reorganiză activitatea acestuia ÅŸi instrui o nouă pythonisă. După toată această activitate pregătitoare, merse la Crotona, în Sicilia, la extremitatea golfului Tarent, unde deschise vestita sa Åžcoală. El alesese această locaÅ£ie, întrucât senatul Crotonei era mult mai permeabil ideilor sale filosofice decât orice stat grecesc.

ForÅ£a spiritului lui Pitagora era extraordinară. El reuÅŸi să convingă tinerii desfrânaÅ£i să se îndrepte pe căile virtuÅ£ii, ÅŸi pe tinerele bogate ÅŸi cheltuitoare să îÅŸi ofere bijuteriile templului. Deasemenea, reuÅŸi să câştige de partea sa cetăÅ£enii bogaÅ£i ÅŸi Senatul, astfel încât să îÅŸi asigure sprijinul financiar necesar înfiinÅ£ării Institutului. A fost atât perioada sa de glorie, cât ÅŸi a filosofiei iniÅ£iatice.

Institutul său era constituit după regului înfiinÅ£ate de sine, dar similare templelor egiptene ÅŸi greceÅŸti. ÃŽnainte de a fi admiÅŸi, discipolii trebuiau să treacă niÅŸte probe, în primul rând de ordin psiho-moral. Li se punea la încercare orgoliul, capacitatea de devotament ÅŸi prietenie, ÅŸi dorinÅ£a de a afla misterele lumii. Aceste probe erau foarte serioase, iar cei respinÅŸi, nu mai erau reprimiÅ£i. A fost ÅŸi unul dintre motivele pentru care Pitagora ÅŸi-a făcut mulÅ£i duÅŸmani. ÃŽnvăÅ£ământul său consta atât în ore de studiu asupra alcăturii tainice a universului, ÅŸi a călătoriei sufletului omenesc dinainte de naÅŸtere ÅŸi până la moartea fizică, cât ÅŸi în ore de gimnastică ÅŸi exerciÅ£ii fizice - întrucât el socotea că spiritul ÅŸi trupul trebuie să se dezvolte împreună în mod armonios. Existau ÅŸi anumite reguli de puritate alimentară, discipolii având o alimentaÅ£ie vegetariană, sau lacto-vegetariană. Atât dimineaÅ£a, la sculare, cât ÅŸi seara, înainte de culcare, discipolii recitau "Versurile de aur" - o sinteză a învăÅ£ăturii sale, care cuprindea regulile morale ÅŸi de viaÅ£ă ce trebuiau urmate de discipol pentru a păÅŸi pe calea virtuÅ£ii, ÅŸi a ajunge într-un final "zeu nemuritor, etern ÅŸi pentru totdeauna învingător al morÅ£ii".

ÃŽn concepÅ£ia sa, ca ÅŸi a tuturor învăÅ£ătorilor spirituali din toate timpurile, inclusiv a celor creÅŸtini, drumul spiritual cuprindea trei etape:

- purificarea sau noviciatul

- pregătirea - care la el cuprindea studiul numerelor, ÅŸi al valenÅ£elor lor simbolice ÅŸi sacre (întrucât pentru filosof numerele nu erau simple simboluri matematice, ci entităÅ£i vii cu rol în susÅ£inerea universului)

- desăvârÅŸirea - în această etapă el predând discipolului noÅ£iuni aprofundate de cosmogonie ÅŸi psihologie esoterică (evoluÅ£ia sufletului uman)

Ca să ne facem o idee despre cunoaÅŸterea lui Pitagora, trebuie să spunem că el cunoÅŸtea universul atât din punct de vedere fizic, cât ÅŸi metafizic. El ÅŸtia despre dubla miÅŸcare a pământului, ÅŸtia că există planete asemănătoare pământului, că stelele sunt sisteme solare guvernate de aceleaÅŸi legi ca ÅŸi al nostru. Åžtia ÅŸi despre cele cinci stări de agregare ale materiei, a cincea fiind eterul - o stare imponderabilă pe care o putem asimila conceptului de energie. Åžtia deasemenea despre transformările fizice suferite de pământ - de la starea gazoasă, care prin lichefiere ajunsese fluidă ÅŸi lichidă, ÅŸi apoi solidă.

ÃŽnsă, pe lângă aceste cunoaÅŸteri care Å£ineau de lumea fizică, el mai ÅŸtia ÅŸi substratul spiritual al fenomenelor: succesiunea celor ÅŸapte sfere, sau ceruri- de la regiunea sublunară, aflată cea mai aproape de pământ, sau cerul încarnărilor, ÅŸi până la cerul neclintiÅ£ilor, sau Olimpul ceresc. CunoÅŸtea deasemenea faptul că acest Univers vizibil nu era decât o formă a Sufletului Lumii, care trecea prin etape de concentrare ÅŸi de dispersie. Åžtia ÅŸi despre regnurile ÅŸi speciile animale faptul că ele emanau de la Tatăl într-o ordine imuabilă, fiind din ce în ce mai evoluate în succesiune, pe măsură ce cobora la încarnare un grup de suflete mai evoluate. Astfel explica el apariÅ£ia omului ca fiind veriga finală a creaÅ£iei, având sufletul cel mai evoluat. Toate aceste "coborâri" aveau loc prin penetrarea pământului de către Puterile cereÅŸti responsabile de apariÅ£ia vieÅ£ii.

ÃŽn continuare, Pitagora le vorbea discipolilor despre drumul sufletului omenesc înspre stare de "erou" ÅŸi "semizeu" (echivalent, probabil, cu cea de sfânt). El admitea reîncarnarea, sau transmigraÅ£ia sufletului, ca fiind mecanismul evolutiv prin care sufletul acumulează noi cunoaÅŸteri, ÅŸi se purifică până la stadiul ultim. Spunea chiar că sunt posibile reîncarnări ÅŸi pe alte planete. Vorbea ÅŸi despre "ÅŸederea" sufletului între reîncarnări în sfere cereÅŸti corespunzătoare gradului evoluÅ£iei sale.

CunoaÅŸterea sa a fost strânsă în mai multe manuscrise, care din păcate au fost distruse aproape în totalitate o dată cu distrugerea ÅŸcolii. ÃŽn timpul lui Platon, la peste un secol de la moartea lui Pitagora, mai circula doar unul singur, pe care Platon l-a plătit cu bani grei.

După cum spuneam, în cele din urmă, ÅŸcoala a fost distrusă în timpul unei sălbatice rebeliuni populare condusă de un oarecare Cylon, un fost discipol respins. Zeci de ani Crotona, ÅŸi multe alte oraÅŸe siciliene (Tarent, Heraclea, Metaponte, Catana, Agrigente, Sybaris, etc.) fuseseră efectiv conduse de către Maestru prin intermediul consiliului celor trei sute - un ordin politic, ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi religios, care aplica la nivelul statelor legile morale, sociale ÅŸi politice derivate din ÃŽnÅ£elepciunea eternă. Două mii de cetăÅ£eni din Crotona renunÅ£aseră la averile lor, pentru a trăi în împreună în comunitatea condusă de Maestru. A fost o perioadă de înflorire a păcii, ÅŸtiinÅ£ei, moralităÅ£ii. Cetatea Sybaris, care atacase Crotona, fu învinsă ÅŸi silită să aplice aceleaÅŸi reguli. Åži, după toată acestă epocă luminoasă, invidia ÅŸi ura unui individ meschin, care a ÅŸtiut să trezească patimile populare prezentându-l pe Pitagora ca pe un tiran, ÅŸi atentator la libertatea poporului, au distrus această minunată Åžcoală. Åžcoala a ars, găsindu-ÅŸi moartea treizeciÅŸiopt de discipoli ai Maestrului, ÅŸi chiar ÅŸi el-însuÅŸi. CeilalÅ£i discipoli au fost vânaÅ£i în toată Italia, însă ei s-au răspândit în restul Siciliei ÅŸi Grecia, ducând învăÅ£ăturile Maestrului. Se spune că un manuscris ar fi fost salvat chiar de către un fiu al său. (Pitagora a fost căsătorit cu o femeie-iniÅ£iată, ÅŸi a avut o familie model. Dealtfel, el admitea ÅŸi femei la ÅŸcoala sa, însă le oferea o iniÅ£iere diferită. Femeia era păstrătoarea focului sacru al familiei, iar atunci când soÅ£ii aÅŸteptau un copil, ei urmau o purificare spirituală deosebită, pentru a atrage un suflet nobil la încarnare.) Åžcoala lui Pitagora a mai dăinuit, pe ascuns, încă 250 de ani, membrii săi având între ei o iubire ÅŸi o grijă deosebită, după învăÅ£ăturile Maestrului.

Pitagora a fost nu numai un filosof, ci ÅŸi un iniÅ£iat de prim rang, el având atât o cunoaÅŸtere dobândită (în templele din Egipt, Babilon, Grecia), cât ÅŸi una revelată. Meritul său constă în a fi prezentat o concepÅ£ie unitară asupra moralei, ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi religiei, care în accepÅ£iunea sa nu erau decât feÅ£e ale aceluiaÅŸi adevăr.

Åži, cred că nu am putea încheia mai nimerit decât prin ultimele sale Versuri de Aur, care reprezintă un fel de sinteză a învăÅ£ăturii sale:

"Meditează asupra fiecărui lucru,

lăsându-te condus de InteligenÅ£a perfectă din înalt,

Åži, de vei ajunge, după ce îÅ£i vei abandona trupul,

în liberul eter,

vei fi zeu etern, nemuritor, ÅŸi pentru totdeauna

învingător al morÅ£ii."

Bibliografie: "Marii iniţiaţi" de Eduard Schuré

"Versurile de aur" - comentate de Hierocles

[iulirx 614]

zi ceva din propria ta gindire. lasa-i pe astia care au scris. citeste-i, fa-ti propria parere si ZI !

copy-paste e doar copy-paste. ideile sint altceva.

simte-te liber sa arati ce poti judeca cu propriul tau creier. semidocti sint peste tot. nu vreau sa te jignesc.

arata-ni-te !

[LeChuck 157]

am zis, si mi s-a spus ca vorbesc prostii. am citat ca sa se vada ca nu spun prostii.

dar cred ca ar fi mai bine sa nu mai spun nimic. ce zici?

[muadDib 37]

Mah Iuli, da'tare esti suparat azi...

Pai, daca te plictisesc vorbind de geniul rus pe topicul despre geniul rus, poti sa nu il mai citesti... Nu?

Imi dau seama ca putul gandirii mele, fiind infundat de zloatele cotidianului, nu te poate gadila pe cortex; insa lasa-ma sa imi dau si io cu parerea ca orice Gheorghe, ca, daca mai tac mult, nici macar nu termin rodajul tastaturii pana cand imi expira garantia la ea...

Hai da-o incolo de polemica, si sa ne intoarcem la Red Bull sau ce nu ne plictiseste

Sa se duca rusul unde vrea mama lui, ca deja m-a plictisit. I-as da un email cu linkul la discutia de aici, dar probabil pentru el Internetul este trivial.

[iulirx 614]

dau o bere ! sau whisky, sau dau de baut.

n-am nimic cu tine daca vii sa bei ceva. un suc , o limonada, un spirt medicinal.

scuza-ma , sint timpit si nu ma fac....

[muadDib 37]

Oke. Urmatoarea (deja sunt la a 2-a) e cu dedicatie

[parola 64]

M-am mai luminat cand am vazut ca va intelegeti 

[Guest nelu]

am zis, si mi s-a spus ca vorbesc prostii. am citat ca sa se vada ca nu spun prostii.

dar cred ca ar fi mai bine sa nu mai spun nimic. ce zici?

Zi sau citeaza linistit. Putina cultura, nu ne strica.

[alexpopeystar68 313]

Faptul ca Rusul sau Stephen H fac sau nu fac, se poarta sau nu se poarta intr-un anume fel in viata de toate zilele, este absolut nesemnificativ; asa cum nu ar trebui sa-i judecam pe "prosti", tot asa nu ar trebui judecati nici desteptii si cu atat mai putin Geniile; stim bine ca nesansa geografica, sociala, temporala, samd... face parte din viata omului, in general; una e sa te nasti in Manhatan, sa-ti faci masteratul la MIT si sa rezolvi integrale, ec diferentiale, etc., alta e sa te nasti in Amazonia si sa-ti procuri hrana cu sarbacana; de ce comparam? este Stephen H mai presus de Rus? nu, bineinteles ca nu si nici pe acelasi plan nu sunt, nu stim nimic despre universul interior al fiecaruia, de ce aplicam judecatile noastre unor entitati absolut fascinante? un geniu se afla cu mult in afara timpului in care traieste, intelegem noi oare acest fapt?

[LeChuck 157]

bineinteles ca nu.

[iulirx 614]

si-atunci de ce mama dracu' scrii aici? ca tot nu-i intelegi.

citi trebuie sa spuna ca astia nu pot fi intelesi de noi, prostii, ca sa taci odata ?

sau esti vre-un geniu, si io, ca timpitu' nu inteleg ca esti geniu....

se poate, dar e improbabil. mai bine  bei o bere, si nu deranjezi pe nimeni !

daca ai fi fost studentul meu, n-ai mai fi fost studentul meu.

[Matrixxx 1,420]

eu nu scriu nimic, doar va citesc si beau cu voi un whisky virtual, pina ne vom intilni in Coarne si Oase